Biblioteca
Biblioteca din s. Vanțina
Biblioteca din s. Pîrlița
Comuna Pîrlița: file de istorie
Comuna Pîrlița din raionul Soroca, Republica Moldova, are în componența sa satele Vanțina și Vanțina Mică (Hrușca), sat pe cale de dispariție. A fost atestat în anul 1457, dar documente, informații despre comună apar tocmai în anul 1631, când Moise Movilă, domnul Moldovei, îi dăruiește lui Eustrate, al treilea logofăt, om de cultură al Moldovei, moșia Pîrliți. Acesta, la rândul lui, vinde moșia Pîrliți la 6 iulie 1639 lui Leonardi, mare vameș. La 12 noiembrie 1642, Vasile Lupu, domn al Moldovei, dă moșia Pîrliți mănăstirii ”Aron Vodă”. La 9 ianuarie 1663, Eustrate Dabija Vodă întărește mănăstirii ”Aron Vodă” satul Pîrliți în ținutul Sorocii.
Așezarea omenească era mică. În 1817, ea a fost înregistrată cu denumirea Cîșla Pîrliței, aici locuiau 7 gospodari, 1 văduvă, 11 holtei. Între anii 1818-1835, cătunul s-a aflat în județul Iași (Bălți), în 1836 a fost inclus în județul Soroca. În conformitate cu Regulamentul aprobat la 9 martie 1873 de către comitetul de miniștri al Rusiei, la 14 septembrie a aceluiași an moșia Pîrlița a fost luată în gestiunea statului rus. Recensământul din 1930 fixează în satul Pîrliți din plasa Florești a județului Soroca 567 locuitori (287 de bărbați și 280 de femei), 121 gospodarii, 112 case. În 1994, populația se constituia din 595 persoane (276 bărbați și 319 femei), inclusiv 593 moldoveni, un rus și un ucrainean. La 1 ianuarie 2006, populația era de 886 locuitori (381 bărbați și 505 femei) — 775 moldoveni, 4 ucraineni, 5 ruși.
Comuna Pîrlița este situată în partea de S-V a raionului Soroca, la 14 km de centrul raional, la 153 km de orașul Chișinău și la 21 km de orașul Florești. Satul are o suprafață de circa 0,84 km pătrați, cu un perimetrul de 3,7 km. Populația, la situația din 01.01.2016, a fost de 515 locuitori. Compoziția etnică a populației este de 2 ucraineni, 513 moldoveni. Numărul total de familii cu copii de vârstă 0-18 ani — 87 copii, 124 pensionari, 143 copii, copii cu dizabilități — 1, persoane adulte cu dizabilități — 44.
Legenda ne vorbește că pe aceste meleaguri demult, tare demult locuiau doua-trei familii, una fiind cu mulți copii. Într-o noapte, a luat foc casa la familia cu mulți copii și a ars până la temelie, așa că acești copii au rămas fără adăpost. Oamenii din alte sate veneau cu ajutor pentru copii, care cu haine, care cu produse. Sătenii, văzând străinii în sat, întrebau: ”Încotro țineți calea?” Ei răspundeau: ”Ne ducem la cei pârliți să le ducem un ajutor”. De la acei copii pârliți de foc se trage și denumirea de Pîrliți — Pîrlița.
La 31 ianuarie 1908, consistoriul eparhial din Chișinău expediază direcției de construcții a Consiliului gubernial o copie de pe proiectul și devizul pentru construcția bisericii în satul Pîrliți din județul Soroca. La 3 august 1920, obștea satului se adresează către autoritățile provinciale să i se elibereze o copie de pe proiectul lui sătesc pentru construcția bisericii. Se va începe construcția bisericii ”Sfânta Treime”. În anii de putere sovietică a fost închisă, s-a redeschis în 1994, preot fiind Ștefan Guțu. În prezent, preot este Leahu Iurie și în acest an cu ajutorul primăriei, a oamenilor și a întregului sat s-a făcut o reparație în afara bisericii.
La Pîrlița în toți anii de ocupare țaristă școală nu a existat. Prima mențiune a școlii e cea din 1923, învățătoare fiind Elena Mămăligă. În anul 1936, se dă în exploatare clădirea școlii, erau 164 de copii de vârstă școlară, în bănci aflându-se doar 92 de copii. În anii 1934-1935, în sat a venit învățătoare Anastasia Samsonova. Deoarece școala nu avea o clădire a sa, dânsa a învățat copiii satului în casa lui Dumitru Ciumac. În 1941, s-a evacuat cu fiul Anatol în Stalinigrad, deoarece soțul a fost încadrat în armata sovietică. S-a întors în Pîrlița în 1953, unde a lucrat la școala din sat. În anii de după război la clădirea existentă a fost alipită aripa stângă a școlii, iar din 1953 devine școală de 7 ani. La începutul anilor ’60 se transformă în școală de 8 ani, iar în anii ’90 — în gimnaziu. În anul 1981, în școală învățau 107 elevi, dintre care 29 de elevi absolvenți, în 1999 învățau 79 de elevi, dintre care 21 de absolvenți, chiar din acești ani se observă o descreștere a numărului de elevi. În anul 2000, învățau 98 de elevi, absolvenți — 14. În anul 2016, au învățat 70 de elevi. În anul 2011, gimnaziului i se atribuie numele pământeanului Anatol Pînzaru, actor si regizor la teatrul ”Vasile Alecsandri” din orașul Bălți, artist al poporului, cavaler al ordinului ”Gloria Muncii”, care și-a făcut studiile primare în sat.
În conformitate cu Codul Educației, la începutul anului 2016 instituției i se atribuie statutul de Instituție Publică. În prezent în gimnaziu activează 12 cadre didactice și 5 de personal auxiliar. Pe parcursul existenței sale prin băncile gimnaziului au trecut peste 1500 de elevi din satele Pîrlița, Vanțina, Dumbrăveni, și Lugovoe. Directori ai școlii au fost: Grigore Cojocaru, Mihail Partachi, Vitalie Andon, Anatol Samsonov, Elena Repeșco, Ion Rotaru, Raisa Cazacu. În prezent director al școlii este Cazac Igor.
După război, tineretul din sat a construit cu forțele proprii un club cu o sală pentru 200 de locuri. Biblioteca a fost fondată în anul 1951. În 1982 dispunea de un fond de carte 8239 de exemplare, cititori — 650, inclusiv copii — 220. Bibliotecari au fost Ciumac Viorica Vasilevna, Vameș Larisa Alexeevna, Lozan Veronica Gheorghevna. În prezent activează bibliotecara Pînzari Diana. La 01.01.2017, biblioteca dispune de un fond de carte de 5804 exemplare. Utilizatori — 300, activi — 250, inclusiv copii — 100. În fiecare an, se fac achiziții de carte în sumă de 2000 lei și abonarea edițiilor periodice. În incinta bibliotecii se fac diferite activități culturale: expoziții de carte, convorbiri, reviste bibliografice. Biblioteca colaborează cu instituțiile din teren: căminul cultural la diferite serate (8 martie, Anul Nou), cu școala (folosind cărțile bibliotecii comunale, se organizează expoziții), primăria, grădinița (se organizează excursii cu picii și ore de lectură). În anul 2016, s-a organizat Ziua Copiilor cu sloganul ”Râzi, copil frumos, azi e ziua ta!”, la care au participat toți copiii din comună. În 2017, deschiderea sezonului sportiv ”Ziua sportului 2017”, la care au participat și copiii, și maturii. Tot în acest an s-a făcut o reparație generală a încăperii și s-au procurat materiale noi pentru bibliotecă.
În anul 1984, a fost construit monumentul pentru eroii căzuți în război ”Eroii căzuți în Marele Război pentru Apărarea Patriei”, anul acesta se face o renovare a monumentului. Din anul 2011, primarul comunei este Buzurniuc Gheorghe, secretar — Ciobanu Diana.
La Pîrlița s-a născut, în 1937, Anatol Pînzaru, actor și regizor, Artist Emerit al Republicii Moldova (1975). Originară din satul Pîrlița este și doamna Silvia Căldare-Colesnic, colaboratoare a Bibliotecii Științifice Centrale a Academiei de Științe a Republicii Moldova, născută în 1949. Printre personalitățile marcante amintim și pe Mihai Mazniuc — regizor, Anatol Cazacu — geolog, autor al mai multor lucrări științifice, doctor în științe, Gabriela Mihailova — doctor în psihologie.
În ultimii ani, comuna a fost afectată de un șir de probleme social-economice. A crescut numărul persoanelor înregistrate la birja muncii, o bună parte din numărul populației pleacă peste hotarele Republicii Moldova în căutarea unui loc de muncă decent pentru a-și putea întreține familia.
Pe parcursul ultimilor ani în comuna Pîrlița s-au efectuat multe realizări ce țin de prosperitatea comunei: conectarea comunei la apeductul Soroca — Bălți, reparație capitală la primărie, grădinița, biblioteca, căminul cultural. În comună activează de 30 ani colectivul folcloric ”Frunze de dor” care participă la diferite festivități raionale și republicane de la care se întorc cu premii.
Diana Pânzari, bibliotecară
Biblioteca publică din s. Pîrliţa